Capra_cu_trei_iezi

THRILLER | HORROR | ROMANIA | 4K | 5.1 | 83 MIN

În România rurală a secolului al XIX-lea, izolată de lume, o văduvă și mamă a trei copii

este nevoită să țină piept unui vechi prieten de familie care, văzându-i fără apărare, își dă-n vileag adevărata natură sadică.

Bazat pe una din cele mai cunoscute povești româneşti (Capra cu trei iezi de Ion Creangă), filmul îşi propune să dezvăluie adevărata natură

a faimoasei poveşti pentru copii şi să prezinte publicului o nouă perspectivă, una care oferă imaginea reală a tragediei, dincolo de personificări și cântece vesele.

Inclusă în ciclul de învățământ primar la scurt timp după publicare și ilustrată în primele pagini ale Abecedarului din anii ‘70-‘90,

povestea “Capra cu trei iezi” de Ion Creangă încă este una dintre cele mai populare dar și cele mai controversate povesti româneasti pentru copii.

Drept dovadă, în prezent, variantele animate ale poveștii adună, în mediul online, zeci de milioane de vizualizări.

Filmul urmează îndeaproape firul narativ al poveștii lui Creangă dezvoltând elementele subtile și păstrând, în mare parte, dialogul original.

R E G I Z O R

V I C T O R C A N A C H E

TÂRGOVIȘTE, 6 APR '86, LICENȚIAT ÎN ACTORIE

Dacă sunteți luați prin surprindere de abordarea mea cu privire la povestea copilăriei noastre, sa știți că este normal. Cel mai probabil nu sunteți singurii care gândeșc: "parcă nu era așa povestea". V-aș îndemna s-o recitiți. Este darul nostru să venim pe lume echipați să încasăm lucrurile în forma lor cea mai pură și sa neglijăm în întregime orice răutate. Această poveste este strâns legată de copilaria noastră, de familiile noastre, de primele zile de școală și de prietenii noștri. Deci, in mod normal, purtați cu voi o preconcepție intrand în sala de cinema. Trebuie sa recunosc ca a fost aceeași preconcepție care m-a influențat să pornesc în această aventură și trebuie să-mi cer iertare pentru că am ales o piesă literară atât de importantă pentru debutul meu regizoral. Am subestimat sarcina gândind ca e doar o scurtă, simplă poveste de adormit copiii, cu puțin gore ascuns”.

Cu toate astea, in ultimii 6 ani dedicati finalizarii acestui proiect, am avut destul timp să-mi vin în fire și sper, ca pâna la urmă, i-am facut totusi dreptate.

În ceea ce privește "de ce această poveste?", răspunsul este destul de simplu. Nimeni nu a mai făcut-o până acum. Realizarea faptului că nu existau adaptări ale acestei povești de vizionat nicaieri pentru mine a fost ca o epifanie. Și mult mai important de atât, Luana a fost de acord!

Prima mea sursă externă de inspirație a fost fosta mea profesoară de actorie, icoana actoricească a României și însăsi "mama lui Isus", Maia Morgenstern! Mi s-a părut atât de firescă uniunea între ea și acest rol emblematic, încât sunt convins că era vorba de o simplă chestiune de timp până când altcineva ar fi făcut-o să se întâmple. Și cât de norocos sunt eu să fi fost instrumentul acestei uniuni?

Nu sunt un om superstițios și nici nu am motive ferme să cred în destin, dar trebuie să recunosc, uneori, în retrospectivă, simt că acest proiect a avut o minte proprie și că am fost cu toții acolo doar pentru a-I servi. Printr-o serie de evenimente, antagonistul Caprei, lupul cel rău, a prins viață prin figura unică a lui Marius Bodochi care, prin talentul său, zeci de ani de experiență, voce bântuitoare și carismă ne-a oferit tuturor lupul de care acest film avea nevoie.

În cele din urmă, aș dori să vă las cu acest lucru: Dacă se întâmplă să vedeti Capra cu trei iezii sa stiti că am făcut tot ce mi-a stat in putere sa fac filmul pe care mi-am dorit sa-l vad. În ce măsură mi-a reușit nici nu contează! Ceea ce contează este că, atunci când îl veti vedea, veti vedea mult mai mult decât o adaptare a unui plot celebru. Veti vedea rezultatul conglomerat al eforturilor combinate, al riscului, pasiunii, muncii în echipă, sacrificiului imens și a unei dorinte din copilarie pe care am avut norocul sa o vad implinita.

photos by ADRIAN NASTASE

P R O D U C Ă T O R

L U A N A G E O R G I Ț Ă

BISTRIȚA, 25 IAN '88, LICENȚIATĂ ÎN DREPT

Unul din lucrurile pe care le-am cules de la americani, locuind printre ei, e importanța familiarității publicului cu subiectul scenariului pe care alegi să-l transformi în film.

Nu știu dacă greșesc sau nu, dar cred că, pe viitor, asta va fi singura portită de supraviețuire a producătorului independent de film. Așa că, dacă vrei să faci film independent, e foarte important să faci un film pe care publicul caută deja să-l vadă.

Ăsta e unul din motivele pentru care am ales să facem filmul “Capra cu trei iezi”.

Pe vremea când eram noi copii (anii `70 - `90), Abecedarul era unul singur și începea pentru toată lumea la fel: cu Capra cu trei iezi.

Mai mult de atât, de la publicarea din 1875 și până în prezent povestea a fost așa de popularizată în manuale școlare, cărți ilustrate, jocuri, diafilme, piese de teatru și animații încât a ajuns să facă parte din identitea națională, astăzi fiind, probabil, destul de complicat să găsești un roman care sa nu fi auzit de Capra cu trei iezi.

Ca să-mi întăresc afirmația, vă las, spre încheiere, cu un fragment fain de-al lui Sadoveanu, scris în jurul vârstei de 40 de ani:

“Cartea pe care mă năcăjam, urmărind cu degetul și cu priviri mirate buchi mari, întortochiate și cârligate ca niște gângănii, era abecedarul lui Creangă. Era o carte fără imagini, încâlcită și misterioasă. Învățasem pe de rost aproape toate cuvintele normale și-n fața mea era tot pâclă de nepătruns. Când, deodată, într-o zi, ca într-o scăpărare de lumină, i-am găsit cheia…

(…)Nu știu ce înțelegere bruscă, izvorâtă din adâncimile măruntei mele ființi, a legat deodată ca un fulger, sunetele, semnele și cuvintele. Cu o clipă mai nainte eram ca în fața unor hieroglife. Acum, cu bătăi de inimă înțelegeam că am găsit cheia care deschide taina cetirii.

Acest ceas al luminii ș-al înțelegerii celei mari a rămas legat în amintirea mea cu Capra cu trei iezi ... ".

Mihail Sadoveanu (5 noiembrie 1880 – 19 octombrie 1961)
(fragment din volumul “În amintirea lui Creangă”, 1920)

photos by ADRIAN NASTASE

A C T O R I I

E imposibil de imaginat pe cineva mai potrivit să joace rolul iconic al văduvei mame decât pe MAIA MORGENSTERN, un simbol al teatrului și filmului românesc, laureată a numeroase premii internaționale și detașat cea mai cunoscută și apreciată actrița a României.

De cealaltă parte a monedei îl avem pe MARIUS BODOCHI, o prezență scenică recunoscută de întreaga țară și una dintre comorile Teatrului National din București , care prin ineditul său stil și grai pune pentru prima dată carne pe oasele celebrului antagonist.

În rolul iezilor sunt ANTONIO GAVRILĂ, RĂZAN ILINA și SILVIU CORBU, fiecare în parte amintindu-ne, în felul lor, că actoria începe cu joaca.